BOGDAN DRĂGOI - SANCŢIONAT DE CNCD PENTRU XENOFOBIE Conform legii, preşedinţii de SIF trebuie să aibă o reputaţie bună. Dar preşedintele xenofob conduce trei SIF-uri.

Prin decizia nr. 161 din 09.03.2022, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a sancţionat pe Bogdan Drăgoi, preşedintele SIF Banat Crişana (SIF1), cu 10.000 de lei pentru comportament xenofob. Ţinta derapajului comportamental am fost eu, iar evenimentul s-a petrecut la adunarea generală a acţionarilor (AGA) a SIF Banat Crişana din 25 noiembrie 2021.

În calitate de cetăţean român de origine iraniană, vreau să îmi exprim recunoştinţa faţă de membrii Colegiului Director al CNCD pentru verticalitate şi promptitudine. Prin această decizie, CNCD a arătat că nu toate instituţiile publice din România sunt aservite unor grupuri de interese, cum este cazul ASF, şi că cetăţenii români, indiferent de origini sau apartenenţă, mai pot spera la dreptate.

După incidentul de xenofobie de la SIF1, am fost contactat de ziarul BURSA şi am spus atunci că "nu vreau să-i creez probleme penale [lui Bogdan Drăgoi] pentru aşa ceva, chiar dacă ştiu că în legislaţia românească asta este o faptă penală. Eu nu o să fac aşa ceva pentru că, personal, nu consider că dreptul la exprimare trebuie sancţionat penal. Dreptul la exprimare trebuie sancţionat moral şi pentru asta Consiliul pentru Combaterea Discriminării poate să-l sancţioneze, dar eu nu o să cer asta - dacă altcineva cere este în regulă. Astfel de lucruri ţin de educaţie şi de bun-simţ. Dacă cineva nu are educaţie şi bun-simţ trebuie să fie sancţionat de opinia publică, nu de o instanţă sau de vreo instituţie".

Nu m-am simţit foarte afectat de lipsa de "educaţie şi bun simţ" a lui Bogdan Drăgoi, deoarece nu îmi este greu să ignor. Însă comportamentul xenofob al unui şef de companie publică poate să creeze un precedent periculos pentru investitori şi pentru piaţă şi nu trebuie lăsat fără consecinţe. În ţările dezvoltate (spre care aspirăm şi noi), xenofobii şi rasiştii nu au ce căuta în funcţii de conducere la companii publice, listate sau nu. Sunt foarte multe cazuri de concedieri şi demisii din fruntea unor companii din cauza exprimărilor xenofobe, făcute chiar în cercuri private. Spre exemplu, Michael Lofthouse, fostul CEO al companiei Solid8, şi-a dat demisia după ce a apărut un videoclip în care jignea asiaticii într-un restaurant. Deşi judecarea unor astfel de comportamente în cercuri private poate fi controversată şi deseori nedreaptă, nu este cazul lui Bogdan Drăgoi. Acesta a încercat să mă intimideze în timpul desfăşurării şedinţei AGA de la SIF1 şi nu într-un cadru privat sau într-o pauză, aşa cum a susţinut fals în apărarea sa pentru colegiul CNCD. La acea şedinţă AGA eu am fost prezent în calitate de acţionar, iar Bogdan Drăgoi în calitate de angajat al acţionarilor, nu de patron sau stăpân.

Cu toate acestea, nu intenţionam să fac ceva oficial împotriva atacului xenofob suferit. Am ajuns să accept propunerea conducerii Asociaţiei Investitorilor la SIF-uri (AISIF) de a face reclamaţie la CNCD după ce am aflat că Bogdan Drăgoi m-a dat în judecată pentru "defăimare" . Era prea de tot! După ce declarasem public că nu intenţionez să fac nimic în privinţa comportamentului xenofob la adresa mea, în loc să-şi ceară scuze, Bogdan Drăgoi mă dădea în judecată pentru defăimare fără să existe vreo urmă de defăimare. Mai mult, a pretins 1.000.000 de euro pentru că i-aş fi afectat reputaţia. Acest proces bizar a fost pornit la scurt timp după şedinţa AGA de la SIF1 din 25.11.2022. Mă abţin să combat public acuzaţiile lui Bogdan Drăgoi şi aleg pentru moment să-mi păstrez argumentele pentru judecători.

Trebuie însă reţinut că esenţa acestui episod este chiar modul de funcţionare al Cooperativei care a sufocat piaţa de capital românească! Pentru Cooperativa condusă de familia Drăgoi , opinia publică sau opinia acţionarilor nu valorează nimic. La SIF-urile stăpânite de Bogdan Drăgoi, menţinerea în funcţiile de conducere se face prin metode ilicite. Astfel, la adunările generale membrii Cooperativei se votează cu acţiuni proprii, cumpărate prin fonduri interpuse, cu banii acţionarilor, încălcând astfel directive Europene şi norme de guvernanţă corporatistă aplicabile şi în piaţa românească. Iar când vreun acţionar se plânge, Cooperativa adoptă strategia intimidării. În procesul de defăimare pe care mi l-a intentat, scopul lui Bogdan Drăgoi este să mă sperie cu 1.000.000 de euro. Şi-ar dori să-l las în pace să căpuşeze liniştit, împreună cu partenerii lui, piaţa de capital, dar mai ales SIF-urile.

Bogdan Drăgoi n-ar fi putut să se comporte ca un patron la nişte companii care nu-i aparţin fără sprijinul instiţutional venit de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) , care "supraveghează" investitorii/acţionarii, astfel încât el şi tatăl său, generalul în rezervă Dan Drăgoi , să nu fie deranjaţi de investitorii/acţionarii prejudiciaţi.

Cooperativa nu are nevoie de reputaţie bună sau de opinie publică favorabilă, aşa cum au nevoie oamenii de afaceri reali. Cooperativa pieţei de capital româneşti este o creaţie parazitară de care beneficiază câţiva sifonari, plus funcţionarii publici care îi sprijină. Totuşi, preşedinţii SIF-urilor trebuie să aibă o reputaţie bună. Aşa cere legea! În 2008, când regula reputaţiei bune era aplicată de CNVM, Cătălin Chelu nu a primit avizul CNVM să preia preşedinţia SIF Moldova (actualmente Evergent Investments), deoarece nu îndeplinea criteriul bunei reputaţii şi al integrităţii - primise o amendă de 5.000 lei pentru depăşirea pragului de deţinere (de atunci) şi folosise un "limbaj inadecvat" în cadrul unei AGA.

De atunci până acum, deşi este greu de crezut, supravegherea reală a pieţei de capital de către ASF nu numai că a dispărut, dar a fost înlocuită cu protejarea activă a răufăcătorilor. Bogdan Drăgoi, care în acte conduce un singur SIF, mai precis SIF1 (dar în realitate trei: SIF1, SIF4 şi SIF5), a primit o sancţiune de 10.000 lei pentru ceva mult mai grav decât Cătălin Chelu. În 2022, Bogdan Drăgoi a ajuns să aibă o reputaţie mult mai proastă decât răposatul Cătălin Chelu în 2008. În acest moment, Bogdan Drăgoi este sancţionat, de către autoritatea în materie, CNCD, nu pentru limbaj inadecvat în cadrul unei AGA, ci pentru xenofobie în cadrul unei AGA.

În ciuda acestor evidenţe, înclin să cred că ASF va alege să sprijine idealurile sifonării, din postura de cel mai important membru al Cooperativei conduse de familia Drăgoi.

Deşi Bogdan Drăgoi a avut un limbaj mult mai "inadecvat" decât Cătălin Chelu în cadrul unei AGA, sunt convins că ASF va ignora acest fapt şi îl va lăsa pe Bogdan Drăgoi să fie în continuare sifonarul şef al României. Dar mă întreb, cum oare o să-i dreagă ASF lipsa de bună reputaţie? O vor face, probabil, cum au mai dres-o şi cu obligaţia administratorilor de fonduri de investiţii alternative (inclusiv SIF-urile) să evite conflictele de interese cu investitorii. Această obligaţie este consacrată prin regulamentul Uniunii Europene 231/2013 şi prin legea românească nr. 74/2015. Ambele sunt încălcate la SIF-urile stăpânite de Bogdan Drăgoi. Deşi a primit mai multe sesizări şi reclamaţii din partea investitorilor, inclusiv din partea AISIF, ASF tot "analizează" conflictele de interese evidente şi nu face nimic. Când găseşte o portiţă, ASF apără Cooperativa din care face parte, iar când nu găseşte niciuna, se piteşte şi se face că lucrează. În realitate, ASF nu face altceva decât să ţină de şase.

Pentru piaţa de capital românească această decizie a CNCD, în care un conducător de SIF este condamnat pentru xenofobie, are o morală tristă. Din păcate, în România europeană de astăzi, grupurile de interese au ajuns să aibă o influenţă atât de mare asupra ASF (moştenitorul CNVM) încât este evident că această instituţie a fost complet deturnată de la menirea ei legală, aceea de a servi cetăţeanul.